Din Moroeni se porneste pe drumul care trece pe lângă sanatoriul "Moroeni" şi coboară apoi pe flancul vestic al Muntelui Priporul, în punctul Dobreşti.

Poteca se îndreaptă în urcuş, de-a lungul Văii Ialomiţa (pe stânga cum urcăm), părăseşte apoi firul văii, şi în urcuş pronunţat pe stânga urmează coastele Muntelui Lespezi, coborâm după cca. 2 ore de la Dobreşti la Cabana Scropoasa, situată pe malul lacului de acumulare cu acelaşi nume.

De la Scropoasa, continuând pe stânga văii, intrăm curând în Cheile Zănoagei Mari, despicătură adâncă şi de o sălbatică măreţie între zidurile de calcare ale Munţilor Zănoaga (stânga) şi Dichiu (dreapta). Poteca se strecoară în urcuş printre stâncării şi trece pe malul opus (pe dreapta văii), de unde se profilează înainte marele perete sudic al Zănoagei. Traversăm din nou Ialomiţa, urcăm pe sub grohotişurile Zănoagei şi curând, printr-un coborâş uşor, ajungem la capătul de sus al Cheilor.

Drumul străbate apoi albia nisipoasă a Ialomitei, şi, în continuare, din dreptul Văii Dichiu, întinse pajişti inierbate, trece pe la Cabana Cheile Zănoagei, iar după ce apele văii ies din Cheile Zănoagei Mici (stânga), revine lângă fir, de-a lungul căruia ajunge la ramificaţia de drumuri din punctul "Bolboci" (stâlp indicator). Spre Cabana Bolboci la stânga spre sud, în urcuş, 10 min.

Odata ajunsi la Cabana Bolboci, pe traseul amintit, pornim din punctul de ramificaTie Bolboci (stalp indicator). De la Cabana Bolboci (1460 m) se ajunge aici in cca. 5 min urmand poteca la vale.

Continuăm în urcuş uşor către nord, pe o coamă lungă, la capătul căreia poteca trece prin pajiştile de sub coastele Obârşiei, traversând o serie de izvoare. În stânga, dincolo de vale, se înalţă Culmea Doamnele, iar în dreapta, sus, apare abruptul Obârşiei.

Traversand V. Firdaletului, strabatem lunca larga a lalomitei, dupa 30 min de la Bolboci, drumul patrunde, alaturi de firul apei, in Cheile Mari ale Tatarului, defileu impunator insa relativ scurt strecurandu-se pe sub peretele din dreapta, iar la capatul de sus al cheilor traverseaza Ialomita cu putin mai jos de confluenta V. Blana.

Continuam apoi catre nord prin padina, lasam in stanga pastravaria Izvorul Tatarului", dupa care intram curand in Cheile Coteanului (impropriu denumite Cheile Mici ale Tatarului), adancite intre peretele de calcar al Coteanului si un imens bloc stancos, In spatele caruia se Intind pajiatile domoale de la poalele Muntelui Laptici.

Curand, poteca traverseaza poiana de la confluenta Paraului Coteanu cu Ialomita, de unde valea se lărgeşte, iar drumul străbate în lung marea padina care deschide o întinsă privelişte de ansamblu asupra întregului bazin superior al Văii Ialomiţei. Lăsând în stânga Cabana Padina, ajungem curând în marginea nordică a padinei, unde întâlnim, venind din stânga, drumul (marcat cu punct roşu) dinspre Şaua Strungii, şi după ce traversăm V. Horoaba ieşim în Poiana Colţi.

Spre NV distingem stâncăriile uriaşei coloane de calcare a Turnului Seciului", profilat pe abruptul bătrânei.

Drumul Insoţeşte mai departe firul văii, lasă In stănga poteca ce urcă uşor pe sub stâncării spre Peştera Ialomiţei (5 min) şi traversează imediat V. Ialomiţei, după care urcă pe trepte de piatră printr-o cheiţă şi ajunge curând în dreptul aşezărilor Schitului Cocora. Poteca ocoleşte prin dreapta incinta schitului, întâlneşte venind din dreapta drumul dinspre Sinaia prin Vârful cu Dor, iar după ce ocoleşte în Poiana Crucii rezervaţia naturală a Academiei R.P.R., ajunge la Cabana Peştera (1610 m).

De la Cabana Peştera (1610 m) poteca porneşte către nord, traversează V. Cocorei, trece prin pajiştile unui platou larg şi uşor înclinat, iar după 10-15 min ajunge la o ramificaţie de drumuri.

La dreapta, în urcuş direct, drumul conduce spre Babele (marcaj cruce albastră). Traseul nostru continuă înainte, în urcuş de-a coasta, urcă pe flancul vestic al Piciorului Babelor, în lungul unui vâlcel ce cade în stângă. La obârşia acestuia ajungem pe ridicătura care formează morena frontală a Văii Obârşia lalomiţei, de unde coborâm uşor de partea cealaltă, şi traversăm curând V. Sugărilor.

Continuăm în urcuş uşor către nord, pe o coamă lungă, la capătul căreia poteca trece prin pajiştile de sub coastele Obârşiei, traversând o serie de izvoare. În stânga, dincolo de vale, se înalţă Culmea Doamnele, iar în dreapta, sus, apare abruptul Obârşiei.

După cca. 1½-2 ore de la Peştera ajungem la baza treptei înalte dintre căldarea inferioară şi superioară a văii peste care se prăvălesc apele lalomiţei formând Cascada Obârşiei. Poteca traversează pârâul "Izvorul Obârşiei", şi apoi urcă pieptiş coasta puternic înclinată a treptei, prin câteva serpentine stricate de viituri, ieşind pe pragul căldării superioare. Continuăm în urcuş uşor, paralel cu firul (care de la cascadă în sus poartă numele de V. Bisericii), urcăm apoi o treaptă secundară scundă, traversăm prima viroagă din obârşiile văii şi ajungem pe platforma din fundul căldării superioare. Spre stânga, către mijlocul căldării, se ridică imensul bloc de calcare, cu peretele frontal vertical şi şlefuit, "Mecetul Turcesc".

Lăsând la stânga "Mecetul Turcesc", urcăm la început pieptiş, apoi, prin cîteva serpentine, pe coasta repede de sub Spinarea Doamnele şi Vf. Găvanele, şi după cca. 20 min din fundul văii întâlnim drumul (marcat cu bandă galbenă) ce vine dinspre Babele. Imediat poteca ne conduce într-o şa (Curmătura Văii Cerbului) situată lângă Vârful Văii Cerbului, pe creasta despărţitoare dintre Valea Obârşia lalomiţei şi Valea Cerbului. Prin câteva serpentine scurte continuăm urcuşul pieptiş de-a lungul coamei, până sub Vf. Găvanele.

Poteca trece pe faţa dinspre V. Cerbului, lasă în stânga varianta de iarnă (cu cabluri), apoi continuă de-a coasta pe sub Vf. Bucura şi ajunge curând la Cabana Omu (2507 m).

De la Cabana Pestera (1610 m) drumul coboara catre vest, pe langa "Poiana Crucii", apoi se indreapta catre sud, de-a coasta lasa in dreapta asezarile schitului Cocora si drumul spre Padina-Bolboci, iar dupa 10-15 min iese din padure si, in coboras usor prin pajistile unui prag larg, traverseaza V. Laptici.

Drumul intalneste curand, venind din dreapta, poteca (marcata cu cruce rosie) de la cabana Padina, trece pe deasupra poienilor si padinilor largi din lungul Ialomitei, iar dupa ce urca de-a lungul unei viroage podite cu lespezi de gresie, iese pe un prag aproape orizontal al coamei ce desparte V. Laptici (stanga) de V. Scandurarilor (dreapta). In lungul plaiului "Piciorul Laptici", poteca traverseaza o serie de viroage si iese in marginea platoului, in Curmatura Laptici; din curmatura coboara usor catre centrul platoului spre SV si atinge firul V. Izvorul Dorului, unde lasa in dreapta varianta de iarna.

Varianta de iarna urmeaza traseul indicat de stalpii de marcaj, spre sud, in lungul Valcelului Varfului cu Dor, intalneste drumul ce vine de la Bolboci si urmeaza catre stanga, in urcus direct, pana in Curmatura Varfului cu Dor, unde reintalneste drumul de vara.

Traseul de vara traverseaza firul vaii, indreptandu-se catre primul stalp al funicularului, printr-un intrand adanc, traverseaza V. Calugarului si urca usor prin pajistile monotone ce acopera coastele Furnicii. Drumul lasa in dreapta, jos, V. Izvorul Dorului apoi, mai departe, afluentul acesteia, Valcelul Varfului cu Dor, trece peste o viroaga mai adanca si conduce in Curmatura Varfului cu Dor, situata in marginea rasariteana a platoului.

Din curmatura, continuand spre est, se deschide curand o perspectiva larga asupra Sinaiei si V. Prahovei, dincolo de care se inalta spinarile monotone ale Garbovei; dupa 5 min de coboras, drumul ajunge la Cabana Varful cu Dor (1885 m).